Miezul nopţii . Orologiul de peste drum bate ora doisprezece . Nu pot să dorm aşa că mă ridic şi stau câteva clipe pe pat , gândindu.mă la ziua asta nebună ce tocmai s.a terminat . Gândurile o iau razna în cap . Mă ridic din pat şi mă târăsc ca o termită oarbă , scotocind prin cameră după un diazepam . Îl găsesc , îl iau şi mă liniştesc .
Mă întorc în pat şi încep să mă scufund în vise precum sânul meu între buzele tale.
Urechile mi se înfundă cu un sunet asurzitor . Un gramofon concertează în noapte note muzicale rupte parcă din altă lume . Viaţa mi se prelinge prin faţa ochilor precum o carte deschisă .
Am adormit , în sfarşit …
